10 paşi pentru pregătirea psihologică a ieşirii din perioada de izolare

Iată că am intrat în ultima săptămână de izolare. După 15 mai, cei mai mulți dintre noi îşi reiau activitatea. Cum trebuie să ne pregătim şi mai ales cum să gestionăm factorii stresori aflăm de la Simona Grigore, psiholog clinician, psihoterapeut şi psiholog sportiv.

12 Mai 2020, 14:44 (actualizat 12 Mai 2020, 18:56) |
10 paşi pentru pregătirea psihologică a ieşirii din perioada de izolare

Simona Grigore: Inevitabil apar efecte uneori neaşteptate prin somatizări, adică tensiuni de natură intrapsihică ce se manifestă în corpul fizic: palpitaţiile, migrenele, dificultăţile de respiraţie, ameţeli, senzaţia că ni se taie picioarele sau afecţiunile gastrointestinale - acestea fiind cele mai întâlnite.

E normal să resimţim o perioadă mai grea de săptămâna viitoare din cauza noilor schimbări, iar dacă întoarcerea la activităţile obişnuite ni se pare dificilă este important să avem în vedere că ne putem găsi resursele interioare din nou, să o depăşim.

Sentimente precum dezamăgire, frustrare, tristeţe şi neîmplinire nu aduc nimic bun pentru evoluţia noastră personală şi profesională, în timp ele pot duce la stări depresive dacă acestea nu există deja şi chiar dacă sunt tot mai dese din cauza situaţiei în care ne aflăm, nu înseamnă că nu pot fi depăşite.

Trecem de la nostalgia cu privire la ce am avut înainte de izolare, părerea de rău că adesea lucrurile nu mai sunt ca înainte şi lipsa de chef, la orientarea spre soluţiile adaptate pentru AICI si ACUM – această atitudine este cu siguranţă mult mai productivă şi mai potrivită contextului.

Din cauză că în continuare există recomandarea de a ne păstra vigilenţa cu privire la sănătatea noastră şi a celor din jur prin folosirea măştilor, dezinfectarea mâinilor şi distanţarea socială, putem resimţi mai acut pierderea sentimentului de libertate, a stării de bine în colectivitate, iar reintrarea în ritm implică răbdare şi concentrare în fiecare moment pentru ca ulterior să nu le mai percepem ca fiind constrângătoare ci doar o formă de respect pentru sănătate.

În cele 2 luni de izolare oamenii au ajuns să îşi găsească resursele de a trai o perioadă de funcţionare căutând activităţi plăcute, nopţile pierdute în faţa serialelor cu “ceva bun” de mâncare au luat locul unui program bine definit după ceasul deşteptător, timpul petrecut zilnic s-a modificat devenind poate haotic, sportivii au redus semnificativ ritmul de pregătire, familiile cu copii şcolari sau de grădiniţă şi-au adaptat ritmul de lucru de acasă în funcţie de nevoile acestora iar revenirea la activităţile obişnuite anterior izolarii presupune o funcţionare adaptată la realitatea de afară şi o schimbare radicalăîn unele cazuri a unui confort la care se ajunsese, cu greu.

Depinde de fiecare să îşi regasescă ritmul propriu. Cum recomandaţi să facem trecerea de la protecţia spaţiului de domiciliu la expunerea în mediul exterior?

Simona Grigore:Este recomandat să facem delicat trecerea, respectând următorii paşi:

1. Să încercăm săptămâna aceasta să ne punem la curent cu schimbările survenite în domeniul nostru şi să le integrăm psihic drept o situaţie defapt – altfel, odată ce revenim, mulţi dintre noi poate vom experimenta starea de apatie, nu avem chef de nimic, nu ne convine nimic şi parcă am vrea înapoi acasă sau am avea nevoie de “totul ca înainte” şi calculăm timpul probabil până când se va fi terminat pandemia.

2. Să ne reglăm, treptat – programul de somn şi de mese în aşa fel încât să fim pregătiţi cu un ritm adecvat revenirii din izolare, să pregătim programul familiei în acest sens.

3. Să reevaluăm garderoba - pentru a nu avea surprize mai ales că fiecare s-a raportat diferit la mâncare şi la sport, în timpul petrecut acasă, corpul a beneficiat de modificări sau a suferit în acest sens şi trebuie să fim pregătiţi psihic să întâmpinăm acest aspect.

4. Să avem o revenire lentă - nu ne avântăm direct în muncă - mai întâi stăm de vorbă cu colegii şi povestim cum a fost pentru noi perioada aceasta, integrăm modificările de responsabilităţi dacă există, poate nu discutăm de acelaşi post ca până în izolare, echipa sau mediul pot fi altele, stabilim obiective comune cu coechipierii şi ulterior facem un plan de urmat progresiv.

5. Să avem răbdare cu noi - o stare de haos poate pluti în aer şi senzaţia de disconfort, ca şi cum am fi prezenţi doar cu corpul, mintea noastră poate oscila între sentimentul de siguranţă şi cel de nesiguranţă dar în timp ne vom găsi fiecare ritmul potrivit.

6. Să fim atenţi ce sentimente şi gânduri apar - este important să realizăm că este destul de normal să ne simţim speriaţi, frustraţi, poate deprimaţi – după un timp ne obişnuim cu starea de alertă şi adrenalina care pulsează pentru a ne menţine în siguranţă fără a ne întoarce acasă cu zero energie rămasă.

7. Să începem cu sarcinile de lucru care ne plac cel mai mult şi apoi ne putem pune în agendă toate obligaţiile – putem integra ideile noi pe care le-am avut în perioada de izolare cu privire la munca noastră, asta aduce o stare de bine, senzaţia de confort şi satisfacţie pentru un nou început.

8. Să ne cultivăm optimismul - uneori tindem să idealizăm experienţele din trecut şi să catastrofăm momentul prezent aşa încât comparaţiile dureroase apar automat. A fi capabili să acceptăm valoarea a ceea ce suntem şi ce putem să facem devine mult mai ușor atunci când aducem unele dintre comparaţii în plan conştient şi recunoaştem că nu este chiar aşa greu cum pare şi nici imposibil să experimentăm o aterizare lină, fără multe turbulenţe, în momentul prezent.

9.Să ne dozăm entuziasmul - este posibil ca odatăîntorşi la birou să ne propunem să rămânem peste program pentru a putea realiza cât mai multe dar este recomandat să aloci serile pentru tine sau pentru familie, pentru a nu crea dezechilibru - o minte obosită şi încărcată nu va performa.

10. Să vedem partea bună din experienţa trăită în pandemie – să nu ne lăsăm copleşiţi de sentimentele neplăcute şi să ne gândim ce avem de învăţat din ceea ce se întâmplă cum ar fi aprecierea la adevărata capacitate a unor oameni care au rămas lângă noi în momentele grele, identificarea acelor relaţii superficiale care nu au rezistat momentului, valorizarea viitoare a tuturor activităţilor la care acum nu am mai avut acces cum ar fi plimbările libere, timpul petrecut în natură alături de oameni, importanţa apropierii printr-o îmbrăţişare, clipele petrecute cu colegii, libertatea în general şi, foarte important, conştientizarea că oricât am încerca, nu întotdeauna avem controlul. Deci, să trăim clipa!

Schimbarea este unul dintre cei mai puternici factori stresori cu care se confruntă oamenii în general, cu atât mai mult cu cât se resimte şi pericolul asupra sănătăţii şi a vieţii dar dacă ne sprijinim şi ne încurajăm reciproc, rămânem atenţi la regulile de bază şi ne dăm timp, ne vom ocupa treptat de toate, vom reuşi să gestionăm şi să depăşim situaţia.

Autor: Carmen Vrabete

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CORONAVIRUS
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 12°C 13°C
IASI 12°C 9°C
CLUJ 8°C 5°C
CONSTANTA 13°C 13°C
CRAIOVA 10°C 11°C
BRASOV 7°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI