#PeDatorie. Pandemia bogaților. Anul 2020 a fost anul cu cei mai mulți miliardari din istorie

Să vorbim despre bani! Despre săraci şi bogaţi. Sau despre cum, în timp ce sute de milioane de oameni din întreaga lume au rămas fără joburi şi fără venituri din cauza pandemiei, alte sute de oameni au făcut atât de mulţi bani, încât au intrat în topul mondial al miliardarilor.

O pandemie de bogăţie….2020 a fost anul care a produs cei mai mulţi miliardari din istorie! 660 de oameni au urcat pe lista miliardarilor.  Adică a oamenilor care au acumulat averi de peste o mie de milioane de dolari fiecare! 493 dintre ei sunt aşa numiţii miliardari noi, adică intraţi pentru prima dată pe această listă. Nişte începători…

Practic, la un calcul simplu, anul trecut, undeva pe glob, cineva devenea miliardar la fiecare 17 ore! Şi niciodată acel cineva nu eram eu. Sau voi, că dacă eraţi miliardari, nici nu mă mai băgaţi în seamă. Dar hai să îi şi cunoaştem pe aceşti noi miliardari, dacă tot ne-am adunat aici să ne facem sânge rău. Foarte interesant este că sunt mai tineri decât restul miliardarilor lumii.

Vârsta medie a celor 493 este de 54 de ani, faţă de 63 de ani, vârsta medie a întregii liste de 2755. Iar aproape 9 din zece s-au îmbogăţit pe cont propriu, nu au moştenit averea, ceea ce e o schimbare interesantă. Averea medie a celor 493: 2 miliarde de dolari de om. Foarte interesant este şi cum se schimbă polii bogăţiei la nivel mondial.

Dintre ţările care au dat lumii noi miliardari în 2020, China este liderul, de departe, cu 205. La o diferenţă destul de mare, pe locul doi, Statele Unite, cu 98 de noi miliardari. Germania ia bronzul, cu 26 de noi miliardari, urmată de Canada şi India, cu câte 19.. Şi poate vă întrebaţi, ca şi mine, ce au făcut oamenii ăştia ca să devină miliardari? De ce ei şi nu eu? Păi, în primul rând, mulţi dintre ei au adus ceva atât de nou în domeniul lor, încât au revoluţionat industria. Alţii pur şi simplu au picat pe subiect, adică pandemia a făcut ca serviciul sau produsul lor să fie mult mult mai căutat.

De exemplu, cel mai tânăr miliardar pe cont propriu are doar 26 de ani! Îl cheamă Austin Russell, şi a creat start-up-ul Luminar, care produce senzori care ajută maşinile autonome să vadă mediul înconjurător în 3D. Dacă vă spuneam fraza asta acum zece ani, probabil eram considerat nebun. Alţii s-au îmbogăţit din criptomonede, ştiţi voi, vorbeam despre ele acum câteva săptămâni. Sam Bankman-Fried are doar 29 de ani şi a acumulat deja o avere de 8,7 miliarde de dolari din două firme de tranzacţionare. Criptomonedele, ştim deja foarte bine, au adus profituri uriaşe celor care au investit în ultimii ani. Numai valoarea Bitcoinului a crescut de 8 ori din martie 2020. Băiatul ăsta, Sam, are acum atât de mulţi bani, încât vrea să cumpere numele stadionului uneia dintre cele mai mari echipe de baschet din NBA. Şi parcă nu sună rău ideea. Când o să fiu miliardar, o să redenumesc şi eu stadionul echipei Dunărea Călăraşi. O să se numească Pe Datorie, să fie în ton cu performanţele echipei.

Pe lângă alte nume faimoase, m-a surprins să o găsesc în lista noilor miliardari pe nimeni alta decât Kim Kardashian! Sigur, e o surpriză doar pentru mine, cei care îi urmăresc viaţa şi opera ştiu deja că a făcut o tonă de bani din modă, cosmetice, parfumuri, şi cam orice poate fi asociat cu numele ei.

Şi ca să nu ne simţim neglijaţi, unul dintre noii miliardari ai lumii vine chiar din România! Nu Ţiriac, pe el îl ştim, celălalt, că avem doi acum. Daniel Dineş, fondatorul primului unicorn românesc, a urcat pe locul 451 topul bogaţilor lumii, cu o avere estimată la 6 miliarde de dolari. Firma lui tocmai a fost evaluată la 25 de miliarde de dolari, şi va fi lansată în curând la bursa din Statele Unite. Da, este cel mai bogat român al timpurilor noastre.

Dar nimeni nu poate să ştie ce va fi pe viitor, poate chiar unul dintre voi va intra în topul miliardarilor lumii. Şi dacă o să fie aşa, să ştiţi că vreau să fim prieteni Mă găsiţi pe facebook şi instagram, cum ne-am obişnuit. Şi nu uitaţi că ne vedem de luni până vineri, de la 19:30, şi dimineaţa, la 7 jumate.

O analiză de Daniel Coman