#PeDatorie. Criptomonedele şi mirajul îmbogăţirii

Principala monedă virtuală despre care probabil aţi auzit este Bitcoinul, a fost vedeta ştirilor din ultimul an, pentru că valoarea sa a crescut de vreo 7 ori doar de la începutul pandemiei şi până acum, a explodat pur şi simplu. Este un concept atât de complex încât cu cât ştii mai multe, îţi dai seama că ştii prea puţin.

Cei mai mulţi specialişti sunt de părere că mai interesant decât câştigurile pe care le poate aduce Bitcoin, este chiar tehnologia inovativă pe baza căreia e construit. Se numeşte Blockchain. În traducere liberă, un lanţ de blocuri de informaţie. În mod normal, dacă vreau să trimit bani în cealaltă parte a lumii, o bancă trebuie să verifice acea tranzacţie, şi ar putea dura zile întregi.

Cu bitcoin este mult, mult mai rapid, pentru că, aşa cum am zis mai devreme, nicio bancă nu este implicată. Tehnologia blockchain permite să existe un imens registru cu fiecare tranzacţie făcută vreodată, care nu e stocată într-un singur loc, ci în milioane de computere de pe tot globul. Şi asta este o parte din ceea ce înseamnă o monedă descentralizată.

Această descentralizare are o listă lungă de avantaje teoretice, de la viteză de procesare la securitate. Niciun hacker sau atacator cibernetic nu poate lua controlul acestei tehnologii. În teorie. De aceea, companii imense din Statele Unite, cum sunt Walmart, IBM, JP Morgan, şi mai ales Tesla, au cumpărat Bitcoin şi experimentează cu tehnologia blockchain ca să împartă şi să securizeze informaţii şi tranzacţii într-un mod sigur şi uşor de accesat.

Şi probabil vă întrebaţi dacă Bitcoin e singura criptomonedă. Nu e nici pe departe! Pentru că factorul principal al unei criptomonede este ceea ce se numeşte Open Source. Adică un tip de software cu ajutorul căruia oricine poate crea o criptomonedă, şi au apărut deja mii de criptomonede, apar câteva noi în fiecare zi, fiecare cu povestea ei. Există Ethereum, Stellar, Ripple, Eos, şi multe multe altele. Există chiar şi monede virtuale făcute de români, Egold e una din ele. A devenit în scurt timp atât de valoroasă, încât compania care a creat-o a devenit al doilea unicorn românesc, adica o firma privata care valoreaza peste un miliard de dolari. Iar Beniamin Micu, unul dintre fondatori, spune că e doar începutul.

Da, iar asta în condiţiile în care Egold şi-a triplat valoarea numai în luna februarie. Vă spuneam mai devreme că valoarea Bitcoin şi a criptomonedelor e dată chiar de încrederea oamenilor în ele şi în tehnologia din spatele lor. Aşa se face că până şi monede create în glumă au ajuns să aibă valoare şi să facă nişte oameni foarte bogaţi. TrumpCoin, JesusCoin, InsaneCoin, DogeCoin, şi multe altele.Dogecoin, de exemplu, e o monedă creată ca o satiră la adresa acestui fenomen, numai că s-a întâmplat exact opusul: oamenii au început să îl cumpere tot mai mult, a devenit o bulă speculativă, iar valoarea sa de piaţă a urcat la 7,5 miliarde de dolari!

Până şi fondatorul Tesla, Elon Musk, despre care probabil aţi auzit la ştiri că a fost câteva săptămâni cel mai bogat om din lume, a intrat în joc, şi este unul dintre susţinătorii Dogecoin. Sunt foarte multe de vorbit despre acest subiect, şi nici măcar n-am zgâriat suprafaţa. Ce trebuie să reţinem, însă, e că dacă alegeţi să investiţi în criptomonede, trebuie să ştiţi că e o linie fină între investiţie şi pariu. Şi o linie şi mai fină între un potenţial câştig şi o foarte probabilă pierdere.

Preţurile pot să se prăbuşească, sau cine ştie, Bitcoin poate urca şi la ordinul sutelor de mii, poate milioanelor de dolari şi să fie adoptat ca principala monedă de circulaţie în lume. E o tehnologie relativ nouă pentru mulţi, foarte complexă şi complicată, şi nimeni nu ştie exact cum va evolua şi unde va ajunge. (CAM2) Tocmai de-aia o să discutăm despre asta şi în episodul următor. Până atunci, sunt curios dacă aţi mai auzit de Bitcoin, dacă aţi investit, şi care a fost rezultatul?

Aştept răspunsurile voastre, ca de obicei, pe facebook şi instagram. Nu uitati ca Ne vedem zilnic de la 19:30 şi în reluare dimineaţa, de la 7:30.

O analiză de Daniel Coman