#PeDatorie. Blocajul care schimbă lumea. Comerțul global este afectat de incidentul din canalul Suez

Teoria spune că un fluture care bate din aripi în cealaltă parte a lumii declanşează un lanţ de evenimente care se pot termina cu o tornadă în Texas, de exemplu. O metaforă despre cum un eveniment minor poate genera efecte majore, printr-un lanţ de consecinţe. Ei, fluturele nostru e puţin mai mare. Cam 400 de metri lungime şi 220 de mii de tone! Da, e nava care a ţinut galbene şi roşii titlurile tuturor site-urilor sau televiziunilor de ştiri din lumea întreagă în ultima săptămână. Este atât de mare, încât dacă ar sta vertical, ar fi mai înaltă decât Empire State Building. Ar fi a 37-a clădire din lume ca înălţime.

Pe scurt, din cauza unei furtuni sau a unei erori de pilotaj, acest colos maritim a rămas blocat de-a curmezişul pe canalul Suez, cea mai importantă cale maritimă a lumii. Şi poate o să spuneţi: dar de ce mă interesează pe mine? Păi, ne cam interesează pe toţi, pentru că e exemplul perfect despre cum nu mai trăim de mult doar în satul nostru, ci într-un sat global, în care totul este legat, conectat, prin mii şi milioane de părţi mici care se influenţează una pe alta. Cam 13% din totalul mărfurilor din lume sunt transportate prin Canalul Suez.

Mai exact, Bunuri în valoare de 10 miliarde de dolari trec în mod normal pe acolo în fiecare zi. Cum spuneam, e cea mai importantă rută maritimă din lume, pentru că scurtează cu mii de kilometri transportul mărfurilor, iar asta înseamnă mult timp şi mulţi bani. Iar blocajul care ţine deja de o săptămână provoacă efecte în lumea întreagă. În primul rând, sute de nave cu mărfuri aşteaptă să intre în Canal, alte mii de nave din lumea întreagă întârzie să plece din cauza blocajului, iar asta creează dezechilibre comerciale pe tot globul. Care, măsurate în bani, înseamnă pierderi de 400 de milioane de dolari pe oră, de o săptămână încoace, pentru comerţul mondial. Şi, într-un fel sau altul, ele or să se simtă mai târziu şi în buzunarul vostru!

De exemplu, 1,9 milioane de barili de petrol sunt transportaţi în mod normal prin canalul Suez în fiecare zi, iar blocajul a dus deja preţurile petrolului mai sus. Cererea e tot mai mare, oferta a scăzut, e simplu. Şi asta vine după după ce preţurile deja începuseră să urce în ultimele luni, am explicat în alt episod de ce, şi cum ajunge asta să ne scumpească nouă benzina şi motorina.

Îl găsiţi pe Facebook, dacă daţi o căutare cu #PeDatorie. Dar în afară de petrol, mai sunt o mulţime de mărfuri care sunt transportate cu navele astea colosale în fiecare zi, prin acelaşi canal îngust. De la mobilă, la cafea, haine, alimente, cosmetice, autoturisme, şi lista este atât de lungă încât nu avem loc să o punem pe ecran. Practic, aproape orice cumpărăm a fost adus dintr-o altă parte a lumii cu un vas imens. Chiar şi hârtia igienică! Oricum afectată de pandemie, industria hârtiei igienice e acum într-un blocaj, ceea ce înseamnă că acest produs fără de care nu prea putem să trăim s-ar putea să fie mai greu de găsit la raft, dacă lucrurile nu se rezolvă curând. Iar asta ar da naştere unor vremuri…neplăcute. Iar situaţia ar putea deveni de-a dreptul dramatică pentru transporturile de animale! Ele au nevoie de apă şi hrană, care sunt în cantităţi limitate pe o navă. Aşa că animalele de pe navele blocate sunt deja în pericol. Zece vapoare din România, încărcate cu 130.000 de animale vii sunt blocate de o săptămână la intrarea în canalul Suez, în drumul lor către Orientul Mijlociu. Şi e posibil să facă cale întoarsă spre România până la deblocarea canalului.

Dar vin şi raze de speranţă! La o săptămână de la începutul acestei situaţii de criză, nava a fost repusă pe linia de plutire şi chiar mutată puţin, ceea ce înseamnă că nu va mai dura mult până când totul va reveni la normal. Dar comerţul mondial rămâne cu paguba şi cu o lecţie importantă. Sper că v-a fost de folos episodul de astăzi. Şi dacă vreţi să vorbim şi despre alte subiecte, aştept mesajele voastre, ca de obicei, pe facebook şi instagram.

Şi nu uitaţi că ne vedem în fiecare seară, de luni până vineri, de la 19:30, şi dimineaţa, la 7 şi jumătate.

O analiza de Daniel Comann