#Colectiv. Trei ani, nicio lecție învățată. România are în acest moment doar 11 paturi pentru pacienții cu arsuri grave

La câteva zeci de minute de la tragedie, unităţile de Primiri Urgenţe din Capitală s-au umplut de ţipetele tinerilor arşi.

184 de tineri au ajuns în 13 unităţi medicale. Nu aveam paturi speciale, medicamente şi materiale sanitare, iar spitalele colcăiau de infecţii.

Alexandru Chelba era prieten cu băieţii de la trupa Goodbye to Gravity şi făcea fotografii la concert. A avut arsuri pe mai puțin de jumătate din suprafața corpului. Medicii l-au dus la Floreasca. După câteva ore, a fost transferat la Spitalul Pantelimon.

Jean Chelba, tatăl lui Alex: „Am ajuns acolo, conştient, în regulă.  Zice: Și, când ies, îi distrugem! Astea au fost cuvintele lui.”

Familia a vrut să îl transfere într-un spital din Olanda. Dar medicii nu şi-au dat acceptul.

Jean Chelba, tatăl lui Alex: „Au zis: nu semnăm. Rămâne aici, e totul în regulă. Nu sunt transportabili. Aveţi încredere în noi.”

Asta le spunea atunci şi ministrul Sănătăţii.

1 noiembrie 2015, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătăţii la acea dată: „Chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Şi din Franţa, şi din Germania, am primit din foarte multe părţi astfel de solicitări. Momentan, noi ne descurcăm foarte bine”.

Alex nu a ajuns în străinătate, dar a fost mutat din nou într-un alt spital din București. Inima lui s-a oprit la opt zile de la tragedie. A fost numărul 39.

Jean Chelba, tatăl lui Alex: „Cu un singur rând de mănuşi punea mâna pe toţi bolnavii, adică ducea bacterii de la unul la altul. Toţi au murit din cauza infecţiilor! De ce ne-au mințit? Pentru că eu am trăit o săptămână a minciunii totale.”

Pe hârtie, spitalele noastre erau cele mai curate din Europa. Infecțiile nu erau raportate, de teama sancţiunilor. Dar, un raport din 2016 arată că toţi pacienţii trataţi în România au fost infectaţi cu germeni multirezistenţi.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: „Infecţiile intraspitaliceşti sunt, probabil, cel mai mare criminal din sectorul sanitar. În 2016 am chemat o delegaţie de la ECDC. Acest document spune că dacă nu vom face ceva imediat vom avea infecţii intraspitaliceşti care nu vor putea fi tratate cu nimic.”

Spitalul Floreasca avea o secţie modernă pentru arşi. Fusese inaugurată de două ori, dar niciun rănit de la Colectiv nu a fost internat acolo. A devenit funcţională abia în 2016.

Barocamera, care a costat 4 milioane de lei, nu poate fi folosită nici astăzi. Tot în 2016, secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul de Arşi a fost închisă un an, pentru renovare.

România are acum doar 11 paturi pentru pacienții cu arsuri grave. Toate sunt în Capitală. Autorităţile promit de mai mulți ani că vor construi patru centre la Timișoara, Târgu Mureş și în Bucureşti. Până acum, s-au făcut doar paşi timizi. Autorităţile estimează că abia în 2020 va începe construirea acestor centre.

Lucrările au fost finalizate anul trecut în alte două centre din ţară. La Timişoara, paturile şi o parte din echipamente zac nefolosite.

Situaţia este şi mai gravă la Iaşi. Paturile pentru pacienții cu arsuri sunt amplasate în spaţii improvizate, în Spitalul „Sfântul Spiridon”. O secţie proaspăt renovată aşteaptă aparatură pentru a-şi deschide uşile.

Cele două secţii sunt nefuncţionale, în ciuda promisiunilor făcute de autorităţi.

16 octombrie 2017, Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii: „Eu, de când am venit, am făcut ordin de ministru pentru a reglementa modul cum funcţionează centrele de Mari Arşi. Am dat drumul la dotări, ceea ce am putut am făcut.”

Bolnavii sunt cei care au de suferit. Anul acesta, au fost situaţii când medicii au refuzat pacienţii cu arsuri grave pentru că nu aveau niciun pat liber.

Andrei  Carantino, medic primar chirurgie plastică, Spitalul Bagdasar Arseni: „Am fost informaţi de la Centrul Operativ că se trimite un ars. Degeaba am spus că nu există monitor, că nu există ventilator. Nu vreţi să ştiţi ce scamatorii, pur şi simplu, facem.”

În 2015, România avea o bancă de piele la Spitalul Grigore Alexandrescu. În 2017, medicii informau Agenţia Naţională de Transplant că activitatea acesteia nu se poate desfăşura în condiţii de siguranţă. Acum opt luni, autorizatia a fost suspendată.

Dan Enescu,  chirurg plastician, Spitalul Grigore Alexandrescu: „Vorbim de o bombă biologică cu efect întârziat, de acest material biologic care putea să prindă pe drum orice fel de microb care putea să se transforme în ceva.  Nu ne jucăm cu viaţa bolnavilor.”

Ministrul Sănătății promite că România va avea o bancă de piele nouă în 2020.

În ultimii trei ani, au apărut reguli noi pentru dezinfecţie şi sterilizare. Iar statul a făcut un program pentru Mari Arşi.

Cristian Nițescu, director medical, Spitalul de Arşi: „În Germania, prin Casa de Asigurări din Germania, se decontează per pacient, circa 200.000 de euro. La noi,  nu depăşeşte 20.000 de euro.  Nu avem o strategie pe termen mediu şi lung, acţionăm doar în situaţii de criză.”

Sorina  Pintea, ministrul Sănătăţii: „Au trecut trei ani. Eu spun că lucrurile se mișcă. Că merg înainte. Nu suficient, cu siguranță. Nu putem trata 60 de pacienți cu arsuri în acest moment, în România. Nu putem trata nici 30.„

În acele zile, multe greşeli au fost plătite cu vieţi. Fotografi, jurnalişti, arhitecţi, artişti, studenţi şi elevi de liceu au murit în urma tragediei din clubul Colectiv.

Un tânăr care scăpase cu viaţa, s-a sinucis anul trecut. Așa, bilanţul victimelor a ajuns la 65. În numele lor, suntem datori să luptăm pentru schimbarea sistemului sanitar.