#BrexitDarRamanCuTine | Expatriaţii britanici, drepturi tăiate. Birourile de imigrație, luate cu asalt

30 ianuarie 2020, 20:04

Neil Baxter este medic și a ajuns în localitatea Mortemart din Franța acum 15 ani. Primărița nu știa engleză deloc. De fapt, nimeni din localitate nu vorbea engleză. Era un sat cu o populație îmbătrânită.

Primărița și-a dat seama imediat că britanicul ar putea să o ajute așa că i-a oferit un loc în consiliul local.

Lui Neil i se explică acum că, din cauza Brexitului, trebuie să renunțe la acest post.

În aceeași situație sunt, potrivit ministerului francez de interne, peste 750 de persoane.

Andrew Nixey trăiește în satul Saint Martial sur Isop, un sat din vestul Franței. Trăiește aici de 20 de ani. Are o fermă în care crește vite. Și el face parte din administrația locală.

Britanicii care trăiesc în afara Regatului sunt supărați pentru că și-au pierdut dreptul de vot atât în țara lor natală cât și în cea de adopție.

Legea electorală britanică nu le mai permite britanicilor care trăiesc de peste 15 ani în altă țară să mai voteze. Și acum, prin Brexit, și-l pierd și pe cel din țara de adopție.

Problema se poate rezolva doar dacă devin cetățeni și mai toți au luat cu asalt birourile de imigrație.

Numai că nu toți expatriații întrunesc toate condițiile cerute pentru a obține statutul de rezident al Uniunii, nu mai vorbim de cetățenie.

Dreptul cetățenilor europeni de a vota și de a fi aleși în administrațiile localităților în care trăiesc, chiar dacă nu sunt cetățenii acelei țări, a fost câștigat în 1992 și consfințit prin Tratatul de la Maastricht.

Sunt unele țări care le permit cetățenilor care provin din țări non europene să voteze la locale. Așa că, în state ca Danemarca, Finlanda, Suedia sau Olanda, chiar și după Brexit, britanicii încă vor mai avea un cuvânt de spus în comunitățile în care trăiesc.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă

Englezul care și-a construit zid anti-inundații