#alăturiderefugiați | Povestea unui tânăr afgan care a fugit de talibani și al cărui vis este găsirea unei cure împotriva cancerului

20 iunie 2018, 09:13

Mojtaba, de 22 de ani: „Călătoria spre Europa a fost foarte dură. Aveam doar 13 ani. Mi-am pierdut fratele mai mare pe drum. S-a înecat la trecerea dintre Turcia și Grecia. Apoi a trebuit să mă descurc singur. Cel mai greu pentru mine a fost că nu știam în cine puteam avea încredere. Dar am avut noroc. În Austria am găsit o familie care m-a sprijinit și care mă susține încă. Acum sunt la universitate, studiind biologia moleculară.

În copilărie nu am putut face asta. Îmi ajutam părinții la câmp, în provincia Ghazni, din Afganistan. Ei erau agricultori, cultivatori de fructe și legume. Eram înconjurați de talibani. Ca membri ai minorității Hazara, eram mereu în pericol. Eram ca într-o închisoare. Nu ne putem mișca liber și, mai devreme sau mai târziu, urma să fim atacați. Europa era singura noastră speranță de siguranță

Familia mea afgană este acum, iar eu îmi urmez visul de a face cercetare în domeniul cancerului. Aș vrea să merg în străinătate pentru a-mi face doctoratul, poate în Scoția, pentru că au specialiști foarte buni acolo. Sunt hotărât să lupt împotriva cancerului

Mojtaba Tavakoli făcuse cursurile elementare atunci când a fugit din cauza talibanilor din Afganistan la vârsta de 13 ani.

Acum, la 22 de ani, studiază biologia moleculară la Universitatea de Medicină din Viena și își dorește un viitor în cercetarea cancerului. Familia Tavakoli, membrii minorității asuprite Hazara din Afganistan, și-a trimis doi fii în Europa în 2006, pentru a scăpa de talibani. După ce fratele său mai mare, Morteza, în vârstă de 18 ani, s-a înecat în Marea Egee, Mojtaba și-a continuat călătoria. În Austria, a fost susținut de un cuplu austriac, Marion Weigl și Bernhard Wimmer.

Odată ce i s-a acordat azil în Austria, Mojtaba a reușit să-și aducă familia afgană alături de lui. Un alt frate, Mustafa, de 12 ani, a murit de cancer la Viena în 2014. Pierderea personală și bunătatea celor care l-au susținut îl motivează pe Mojtaba.

 

(w460) Mojtaba Ta

 

Raport UNHCR pentru anul 2017

Războaiele, alte violențe și persecuțiile au dus la strămutarea forțată a unui număr record de persoane, în anul 2017, al cincilea an consecutiv, cauzele principale fiind criza din Republica Democrată Congo, războiul din Sudanul de Sud și fuga a sute de mii de refugiați Rohingya din Myanmar în Bangladesh. Țările în curs de dezvoltare sunt de departe cele mai afectate.

În raportul său anual Tendințe Globale, publicat de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a anunțat că 68,5 milioane de persoane erau strămutate la sfârșitul anului 2017. Printre ele se numără 16,2 milioane de persoane strămutate în cursul anului 2017, fie pentru prima dată, fie în mod repetat –un număr foarte mare de persoane aflate în deplasare și echivalentul a 44.500 de oameni strămutați în fiecare zi, sau o persoană strămutată la fiecare două secunde.

Refugiații care și-au părăsit țările pentru a fugi de conflicte și persecuții reprezintă 25,4 milioane din cei 68,5 milioane de strămutați, cu 2,9 milioane mai mult decât în 2016 și totodată cea mai mare creștere observată de UNHCR într-un singur an. Numărul solicitanților de azil care încă așteptau rezultatul cererilor lor la 31 decembrie 2017 a crescut între timp cu circa 300.000, ajungând la 3,1 milioane.

Persoanele strămutate intern reprezintă 40 milioane din numărul total, ușor sub cifra din 2016, respectiv 40,3 milioane.

Pe scurt, în 2017 au fost aproape la fel de multe persoane strămutate ca populația Thailandei. La nivel global, una din 110 persoane este strămutată.

Din cauza scăderii semnificative a numărului de locuri oferite pentru relocare, numărul refugiaților relocați a scăzut cu peste 40% la circa 100.000 de persoane.

Situația în România

În 2017, România a înregistrat un număr de 4.820 cereri de azil, majoritatea provenind de la persoane din Irak, Siria și Afganistan. În această cifră sunt cuprinse și cele 174 persoane relocate din Grecia și Italia (în cadrul mecanismului de relocare în regim de urgență instituit de Uniunea Europeană) precum și cele 549 persoane care au sosit pe Marea Neagră în perioada august – noiembrie 2017.

Comparativ cu cifrele anilor trecuți în care media cererilor de azil se situa în jur de 1.500 pe an, anul 2017 a reprezentat o excepție. Spre finele anului 2017, numărul de cereri înregistrate lunar a intrat pe o pantă descendentă ce continuă și în 2018. În perioada ianuarie-iunie au fost înregistrate 734 cereri de azil provenind in principal de la cetățeni din Irak și Siria.

În cursul anului 2017, 1,234 persoane au primit protecția statului român (le-a fost recunoscut statutul de refugiat).

În iunie 2018, în Romania existau 4,056 refugiați (cifră reprezentând numărul de persoane cu permis de rezidență valid).

Din 1991 și până în prezent, România a înregistrat peste 30.000 cereri de azil și a oferit protecție unui număr de 7,800 persoane.

 

Sursa: unhcr.org

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite