Șoc în lumea culturală după atacul asupra lui Salman Rushdie

Mircea Cărtărescu îşi aminteşte că l-a întâlnit pe Salman Rushdie în 2011, la un festival de literatură de la New York. Au schimbat câteva vorbe şi i-a făcut o fotografie, în timp ce întreaga asistenţă era preocupată de siguranţa acestuia.

Mircea Cărtărescu: Toți erau îngrijorați, scriitorul condamnat la moarte de extremiști refuzase pentru prima dată orice măsuri de protecție. A continuat astfel, cu un curaj incredibil, timp de 11 ani, până când, iată, oroarea s-a produs într-o vreme a ororilor. Mă rog pentru viața lui în zilele astea teribile.

În numele organizaţiei literare PEN România, Radu Vancu a condamnat imediat atacul. L-a ascultat pe Rushdie acum un an, la o conferinţă, când acesta a explicat de ce scriitorii sunt priviţi ca inamici naturali de politicieni şi fanatici.

Răspunsul, spune Radu Vancu, a fost memorabil: Pentru ca şi unii şi alţii încearcă să controleze naraţiunea. Iar în fata tiraniei şi a fanatismului, scriitorii sunt obligaţi să creeze poveşti mai bune.

Radu Paraschivescu consideră că e un privilegiat pentru că a fost primul traducător în română al lui Rushdie. L-a cunoscut în 2009, când a venit în România, şi a fost mişcat de curajul lui.

Versetele satanice, cartea pentru care Salman Rushdie a fost condamnat la moarte în Iran şi a primit multe ameninţări, a fost publicată în România in 2007, la editura Polirom. Tirajul iniţial s-a epuizat în prima zi.