Șefa ONAC, Cornelia Nagy, urmărită penal într-un dosar privind achiziția de măști sanitare. Fost acționar al clubului Rapid, vizat în anchetă

Direcția Națională Anticorupție - DNA
Direcția Națională Anticorupție - DNA
5 mai 2022, 11:16

ACTUALIZARE În dosarul achiziționării de măști de protecție Covid – 19 este implicat şi un fost acţionar al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, Nicolae Cristescu, potrivit unor surse judiciare. Acesta are calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

DNA a mai dispus efectuarea urmăririi penale față de SC ROMWINE & COFFE SRL și față de alte persoane administratori de societăți comerciale, în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de trafic de influență, spălarea banilor, infracțiuni de fals și înșelăciune, transmite DNA.

În prezenta cauză penală se desfășoară cercetări cu privire la modalitatea presupus nelegală în care, în cursul anului 2020, la începutul pandemiei de Covid 19, a fost încheiat un contract cadru de achiziții publice de măști de protecție, în valoare de peste 50 de milioane lei.

În acest context, NAGY CORNELIA, în calitate de președinte al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) și HOHAN (fostă DEACONESCU) MĂDĂLINA IOANA, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea legislației, ar fi semnat în cursul lunii martie 2020, un acord cadru între instituția pe care o reprezentau și firma SC ROMWINE & COFFE SRL, prin care era vizată achiziția a 1.750.000 măști de protecție. În demersurile lor, cele două reprezentante ale ONAC ar fi fost determinate cei doi oameni de afaceri care controlau firma SC ROMWINE & COFFE SRL și de administratorul acesteia, care, împreună, s-ar fi înțeles să interpună firma în procedura de atribuire a contractului finanțat din bani publici, deși cunoșteau că respectiva firmă nu are capacitatea tehnică și financiară să onoreze acordul cadru.

Cum SC ROMWINE & COFFE SRL nu avea capacitatea să respecte clauzele contractuale (livrarea la timp a măștilor), ar fi fost falsificate mai multe documente care i-ar fi permis acesteia să evite plata către statul român a unor penalități în valoare de 12.786.706 lei. Pentru a se asigura de obținerea/derularea în bune condiții a contractelor de achiziții publice cu materiale sanitare, unul dintre suspecți ar fi achitat unei alte persoane, suspect în cauză, sub forma unui contract de reprezentare consultanță și prestări servicii – intermediere, suma de 568.820 lei. Prin activitățile descrise mai sus ar fi fost vătămate interesele societăților participante în cadrul procedurii și ale instituțiilor publice implicate în acțiunile de prevenire și răspuns împotriva infecției cu virusul SARS – Cov 2 cărora le erau destinate materialele de protecție. Concomitent s-ar fi obținut un folos necuvenit în sumă totală de 22.906.031 lei pentru societățile controlate de suspecți (atât pentru cea care a încheiat contractele de mai sus cât și pentru firmele interpuse).

ONAC a fost înființat în 2018, la cererea lui Orlando Teodorovici, pe atunci ministrul de Finanțe al PSD. ONAC urma să se ocupe de achizițiile finanțate din fonduri UE. Premierul Viorica Dăncilă a emis Ordonanța de Urgență privind înființarea ONAC pe 31 mai 2018. În fruntea instituției a fost pusă Cornelia Nagy, propusă și susținută de Călin Popescu Tăriceanu.

Venită din sistemul vamal, Nagy a fost promovată în trecut, de către Tăriceanu și Daniel Chițoiu, șefă de cabinet a lui Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe din acea vreme.

Plimbată pe la achizițiile publice din Ministerul de Finanțe și la Direcția de Achiziții de la Ministerul Sănătății, Nagy a continuat să fie mutată în diverse funcții la instituții de stat aflate sub controlul politic al ALDE.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite