“Încalţă un soldat ucrainean, dacă nu vrei să te descalţe un soldat rus” este mesajul unui medic basarabean stabilit în România care ajută soldaţii ucraineni

Încă de la începutul războiului, medicul Alexei Paluţă a inițiat campania umanitară „Încalţă un soldat ucrainean, dacă nu vrei să te descalţe un soldat rus.”

Medicul Alexei Paluţă, preşedintele Asociaţiei Tighina: Din februarie anul trecut şi până acum am reuşit să încălţăm în jur de o mie de soldaţi ucraineni. De fiecare dată ducem medicamente, încălţăminte, generatoare. Primul punct e Odesa, de acolo se distribuie la cei care se află în linia întâi.

Când merge cu ajutoare, medicul basarabean este însoţit de o refugiată din Ucraina. Natalia şi cele două fiice ale ei şi-au găsit adăpost în România. Acasă au rămas părinţii şi prietenii care apără Ucraina.

Împreună cu medicul Alexei Păluţă, Natalia și alți refugiaţii ucraineni din Bucureşti, adună bani pentru a cumpăra lucruri şi echipamente medicale necesare pe front.

Natalia Davîdova, refugiată din Ucraina: Ne ducem o dată la două săptămâni sau o dată pe lună, depinde cât de repede reuşim să adunăm totul…Pentru populaţia paşnică ducem produse alimentare, în special produse neperisabile. Pentru militari, ducem încălzitoare pentru mâini, picioare. E foarte important pentru ei…au degerături, asta pe lângă împuşcăturile care se aud non-stop.

Produsele sunt achiziţionate în baza unor liste întocmite de organizaţiile din Ucraina.

Alexei Paluţă este cunoscut drept ambasadorul filantropiei pe ambele maluri ale Prutului.

E stabilit de trei decenii în România, iar din 2007, a înfiinţat Asociaţia „Tighina”, prin intermediul căreia ajută mii de oameni.

Alexei Paluţă: Banii au fost adunaţi din ţară, majoritate din Bucureşti de la oamenii care au rămas sensibili, n-au aplecat urechea la propaganda rusească…Trebuie să-i ajutăm…Ucraina, la momentul de faţă, pentru noi reprezintă un zid, un zid împotriva fasciştilor ruşi.

Misiunea medicului basarabean este de a da o mână de ajutor soldaţilor de pe front dar și refugiaților.

Natalia aşteaptă cu nerăbdare ziua când se va întoarce definitiv acasă.

Natalia Davîdova: Sunt gata fiecare bucăţică de pământ să o sărut. Este patria mea. Noi vom câştiga, altfel nu poate fi.